”Deoarece monedele de tip Koson imită două reversuri, specialiștii care s-au ocupat de-a lungul timpului de aceste emisiuni au avut păreri împărțite în ceea ce privește stabilirea relației dintre cele două fețe. Am constatat că matrițele cu care au fost imprimate fețele pe care apare vulturul sunt mai numeroase decât cele care înfățișează un consul încadrat de lictori; ori știm că, de obicei, ștanțele mai numeroase sunt cele mobile, de revers, care se uzează mai repede. Ca urmare, prin ștanța fixă vom desemna matrița pe care apar cele trei personaje. Deși din punct de vedere tehnic lucrurile stau altfel, la descrierea pieselor, am prezentat drept avers partea care înfățișează vulturul, simbolul divinității.”

Mihai Dima, Dan Ilie, Tezaurul de monede de tip KOSON descoperit la Târsa, com. Boșorod, jud. Hunedoara. Lotul păstrat la Banca Națională a României, în ”Simpozion de Numismatică, organizat cu ocazia comemorării Sfântului Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1504-2004), Chișinău, 29 septembrie-2 octombrie 2004”, București, 2007, p. 36.

”Părerile diferă însă când e vorba de a stabili care imagine reprezintă aversul și care reversul monedei. Astfel, o parte dintre autori aleg drept avers partea ce înfățișează vulturul, în timp ce alții socotesc drept avers partea cu legenda KOΣΩN, monograma și cele trei personaje togate.

Alegerea vulturului pentru avers – opinie avansată de către Iudita Winkler și Octavian Iliescu – ni se pare cea mai corectă.” Carmen Maria Petolescu, Monedele regelui Coson, București, 2011, p. 65