Bibliografie

Subiectul cosonilor a stârnit interesul cercetătorilor, istoricilor și colecționarilor de monede, multe articole fiind dedicate subiectului. Prezentăm aici o scurtă bibliografie, câteva dintre intrări putând fi consultate online. Facem câteva observații asupra istoricului cercetărilor.

Cea mai timpurie sursă rămâne Erasmus din Rotterdam:

”Aureum numisma multos exercuit, aliis coniectantibus esse tres Noe filios ex Arca revertentes et ex altera parte columbam olivae ramum deferentem; aliis duces duos, qui medium captum ducerent, et aquilam lauri ramum in coronam deflexum gestantem. Subscriptionem nullus adhuc legere potuit, neque Graecus neque Latinus neque Hebraeus”

(”Moneda de aur i-a preocupat pe mulți, unii presupunând că ar fi cei trei fii ai lui Noe întorcându-se de pe corabie, iar pe cealaltă parte un porumbel purtând o ramură de măslin. După alții, ar fi doi comandanți care duc prizonier pe cel din mijloc și acvila purtând o ramură de laur îndoită în formă de coroană. Inscripția n-a putut fi citită până acum de nici un știutor de greacă, nici de latină, nici de ebraică” traducere Carmen Maria Petolescu)

Erasmus din Rotterdam (portret de Hans Holbein cel Tânăr)

Tezaurul de monede din râul Strei, descoperit în 1543 este amintit de Wolfgang Lazius:

”Numi aurei ex thesuro recens apud Transylvanos opera piscatoris cuiusdam detecto, quorum mihi copia fieri potuit, duas Graecas habuere inscriptions, quarum altera litteris his, BAΣIΛEΩΣ ΛΥΣMAXOY, hoc est, regis Lysimachi, altera vero ΣOZON (!), salvatore vel liberatorem.”

Istvan Szamosközy (Sthephanus Zamosius):

”COORVM quoq. Numus aureus altera ex parte aquilam habet, coronam oleaginam unguibus leuantem, cum litteris infra KΩΣΩN, idest Coos insulae, quae est in mari Icario Rhodo proxima. Altera parte tres viri sunt Graeco habitu vestibus poplite tenus demissis. Eorum primus ramum laureum gestat, pone qui sequitur, serto caput redimitus est. Tertius manu sublata pateram tenet.”

Primul studiu științific datează din anul 1911 și i se datorează cercetătorului german Max Bahrfeldt. Lui îi revine meritul de a fi atribuit corect spațiul politic și etnic în care au fost produse monedele, considerate dacice. Constantin Preda dedică, în 1973, un capitol întreg despre aceste monede.

Muzeul Național de Istorie a României a organizat o expoziție intitulată Comoara regelui Koson, arătând publicului larg monedele descoperite într-un tezaur și recuperate parțial de Muzeu în 1997. Cu această ocazie a tipărit, în anul 2000, un catalog de expoziție, întocmit de Carmen Maria Petolescu.

Monografii:

Carmen Maria Petolescu, Monedele regelui Coson, Ed. Academiei Române, București, 2011

Cărți, dicționare și enciclopedii:

Constantin Preda, Moneda antică în România, București, 1969, p. 27-28.
Constantin Preda, Monedele geto-dacilor, Ed. Academiei RSR, București, 1973, p. 353-361.
Constantin Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, Ed. Enciclopedică, București, 1998, p. 226-233.
Constantin Preda, Enciclopedie de numismatică antică în România, Ed. Enciclopedică, București, 2008, p. 168-169, s.v.

Articole:

Max Bahrfeldt, Über die Goldmünzen de Dakerkönigs KOΣΩN, Berlin, 1911, extras din Berliner Münzblätter.
V. Cojocaru, B. Constantinescu, I. Ștefănescu, Carmen Maria Petolescu, EDXRF and PAA analyses of Dacian Gold coins of ”koson” type, în Journal of Radioanallytical and Nuclear Chemistry, 246, 2000, 1, p. 185-190.
Bogdan Constantinescu, Daniela Cristea-Stan, Angela Vasilescu, Rolf Simon, Daniele Ceccato, Archaeometallurgical characterization of ancient gold artifacts from Romanian museum using XRF, Micro-Pixe and Micro-SR-XRF methods, Proceedings of the Romanian Academy, series A, volume 13, number 1/2012, p. 19-26.(http://www.acad.ro/sectii2002/proceedings/doc2012-1/03-Constantinescu.pdf)
Mihai Dima, Dan Ilie, Tezaurul de monede de tip KOSON descoperit la Târsa, com. Boșorod, jud. Hunedoara. Lotul păstrat la Banca Națională a României, în ”Simpozion de Numismatică, organizat cu ocazia comemorării Sfântului Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1504-2004), Chișinău, 29 septembrie-2 octombrie 2004”, București, 2007, p. 35-65.
Mayer A. Halevy, Autour d’un problème de numismatique antique: y a-t-il une monnaie d’or dace? A propos du stature à la legende KOΣΩN, în Studii Clasice, 3, 1961, p. 89-92.
Octavian Iliescu, Sur les monnaies d’or à la légende KΟΣΩN, în Quaderni Ticinensi di Numismatica e Anticha Classiche, 19, 1990, p. 185-211.
J. Makkai, The trasures of Decebalus, în Specimina Nova, 1994 (1995), p. 151-215.
Lucian Munteanu, Despre descoperirile monetare de tip Koson, în Arheologia Moldovei, 25, 2002 (2004), p. 253-270.
Lucian Munteanu, Despre emiterea monedelor de tip Koson, în Arheologia Moldovei, 26, 2003, p. 241-264.
Carmen Maria Petolescu, Un tezaur de monede de aur de tip Koson, în ”130 de ani de la crearea sistemului monetar românesc”, București, 1997, p. 84-93.
Carmen Maria Petolescu, A hoard of Koson-type gold coins, în ”130 years since the Establishment of the modern Romanian Monetary system”, București, 1997, p. 83-92.
Carmen Maria Petolescu, L’enigma delle monete KΟΣΩN, în Dacia, 60, 2011, p. 149-182.
Constantin Preda, Über eine neue Chronologie der Koson-Münzen (Vortragszusammenfasungen, XII. Internationaler Numismatischer Kongress Berlin, 1997, p. 112-xxx.
Constantin Preda, Ein neuer Vorschlag zur Chronologie der Koson-Münzen, în ”Stephanos Nomismatikos. Edith Schönert-Geiss zum 65. Geburstag”, ed. Ulrike Peter, Berlin, 1998, p. 555-561.
Aurel Vâlcu, Bogdan. Constantinescu, Roxana Bugoi, Cătălina Păuna, Some considerations on Dacian gold coins of Koson type in the light of compositional analyses, în Revue Numismatique, 166, 2010, p. 295–308. (http://www.persee.fr/doc/numi_0484-8942_2010_num_6_166_2939)
Judita Winkler, Considerații despre moneda ”KOSON”, în Studii și Cercetări de Istorie Veche, 23, 1972, 2, p. 182-191.

Cataloage de expoziție:

Comoara regelui Koson, întocmit de Carmen Maria Petolescu, București (2010)