Datarea

Mai multe păreri au fost emise despre data la care au fost produse monedele de tip koson.

Cercetătorii care au citit monograma ca aparținând lui Brutus le-au datat în anul 42 î.e.n. Cei care au citit monograma ca indicând orașul Olbia ca emitent, le-au pus în legătură cu un dinast scit, din preajma anului 40 î.e.n.

Marcus Iunius Brutus

Cei care consideră că monedele au fost bătute în numele regelui Cotiso, cel menționat de surse, le datează în contextul epocii lui Augustus, spre anii 30-20 î.e.n.

O teorie extrem de interesantă consideră toți kosonii ca... falsuri medievale. Constantin Preda considera inițial, în Monedele geto-dacilor, că monedele sunt antice, dar a revenit asupra părerii sale:

”Tipul monetar total neobișnuit pentru antichitate, lipsa dovezilor privind folosirea aurului la această data de geto-daci și prezența monedelor cu legenda Koson în tezaure commune cu stateri de tip Lysimach, emiși în Evul Mediu, sunt argumente demne de crezare în favoarea noii opinii, potrivit căreia monedele respective sunt emisiuni transilvănene de la finele sec. XV sau începutul secolului XVI d. Chr. În sprijinul unei astfel de concluzii stau mărturie și o serie de informații scrise ale acestei perioade, ca și prezența unor monede de tip koson încastrate pe vase de cult din prima jumătate a sec. XVI.”

Constantin Preda, Enciclopedie de numismatică antică în România, București, 2008, p. 169.

”În concluzie, monedele KOΣΩN au fost emise prin anii 43-42 î.e.n. (înainte de aflarea veștii despre înfrângerea și sinuciderea lui Brutus, în toamna anului 42 a. Chr.). (…) Monedele au servit pentru plata trupei pe care Coson avea probabil intenția s-o trimită în ajutor lui Brutus. (…) Deznodământul a avut loca la Philippi – mai înainte ca ajutorul dacic să fi pornit la drum. Monedele de aur au rămas ”blocate” în tezaurul regal de la Sarmizegetusa.”

Carmen Maria Petolescu, Monedele regelui Coson, p. 74.

”Singurele monede dacice de aur cunoscute până acum trebuie să fi fost bătute din rațiuni militare și de propagandă, de către un succesor al lui Burebista, care purta numele Koson, înscris pe reversul acestora. Întrucât principalele descoperiri provin din împrejurimile Sarmizegetusei, nu avem motive să credem că monedele în discuție au fost bătute în altă parte, iar în privința datării, ni se pare acceptabilă încadrarea lor cândva în a doua jumătate a sec. I a.Chr.”

Mihai Dima, Dan Ilie, Tezaurul de monede de tip KOSON descoperit la Târsa, com. Boșorod, jud. Hunedoara. Lotul păstrat la Banca Națională a României, în ”Simpozion de Numismatică, organizat cu ocazia comemorării Sfântului Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1504-2004), Chișinău, 29 septembrie-2 octombrie 2004”, București, 2007, p. 41.