Spre mijlocul anilor 2000, au apărut în comerțul cu antichități kosoni de argint, mai întâi de același tip cu cei de aur, apoi de un al doilea tip, similar tetradrahmele de tip Macedonia Prima. Prima data, le întâlnim în licitația casei La Galerie Numismatique Bogdan Stambuliu, 4, 28 noiembrie 2004, no. 87. Monedele erau cunoscute de Max Bahrfeldt în 1912-1913, dar acesta le considera falsuri. Cum cel puțin monedele de argint cu aceeași iconografie cu kosonii de aur au fost bătuți cu o singură pereche de ștanțe, utilizată și pentru aur, rezultă că autenticitatea kosonilor de argint este certă.
Până în acest moment, sunt cunoscute numai kosoni de argint cu monogramă, bătuți, așa cum am spus mai sus, cu o pereche de ștanțe folosite și pentru producerea kosonilor de aur.
Monedele de tip Macedonia Prima au fost emise în primul district al Macedoniei, controlate de romani, între 168 și 148 î.e.n., având o greutate de aproximativ 16,5 g și valoarea nominală de patru drahme (tetradrahme). Pe avers, într-un decor de scut macedonean, a fost reprezentată efigia zeiței Artemis Tauropolos. Cultul acestei zeițe a fost unul popular în Grecia antică, în lumea tracică fiind asimilar cu cel al zeiței Bendis. Un medalion descoperit la Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa) are pe o față o reprezentare a zeiței apropiată de cea de pe reversul kosonilor de argint.
Greutatea medie a monedelor de argint, de ambele tipuri, se situează în jurul a 4,3-4,4 grame, casele de licitații numindu-le de obicei drahme.
Importanța descoperirii acestor monede de argint și legătura celor trei tipuri monetare (kosoni de aur, kosoni de argint, kosoni de tip Koson-Droueis) este că demonstreză existența unui sistem monetar complex, utilizat sau care trebuia utilizat în lumea geto-dacică. Din păcate, prea puține informații cunoaștem astăzi, pentru a lămuri acest aspect.