”Astfel, în urma măsurilor întreprinse, s-a reușit să se recupereze o parte din această comoară și anume 1000 de piese (cu cealaltă parte, descoperitorii au trecut munții în Țara Românească); rezultatul anchetei care a urmat s-a soldat cu descoperirea ruinelor de la Grădiștea Orăștiei, unde oficialitățile au inițiat, în 1803, precum și în anii care au urmat, o căutare febrilă de monede cu ajutorul a peste 2000 de soldați și țărani.

Din documentele publicate de S. Jakó, reiese interesul crescând manifestat de cercurile vieneze pentru cercetările de la Grădiște; între timp, președintele camerei aulice, contele Carol Zichy, l-a informat pe însuși împăratul Francisc I despre descoperirile de la Grădiște, obținând din partea monarhului o decizie în vederea reținerii la Viena a tuturor monedelor vechi ce s-au descoperit sau se vor descoperi. La rândul său, abatele Neumann, directorul colecțiilor imperiale de antichități, considera că descoperirile prezintă interes și se declara în favoarea continuării săpăturilor. Drept urmare, în rescriptul din 7 decembrie 1803 al președintelui Camerei aulice, se hotăra continuarea cercetărilor ”în anul viitor”. Astfel, în anii care au urmat, fiscul inițiază o serie de săpături pentru găsirea altor comori. Dintr-un raport al lui A. Bögözi, datat 28 aprilie 1804 (Hunedoara), aflăm despre descoperirea, la Grădiștea Muncelului, a unui nou și important tezaur ce conținea 987 de monede de aur – cosoni: ”987 Stück der gleichen durchgehends Kozonischen Goldmünze...”

Carmen Maria Petolescu, Monedele regelui Coson, București, 2011, p. 18-19.

”Tezaurul de la Târșa a fost descoperit în anul 1996. Era alcătuit din peste 1000 de monede de aur, care au fost împărțite imediat între descoperitori8. Unul dintre aceștia a considerat oportun să vândă 208 exemplare Sucursalei BNR din Deva, iar dintre cele care i-au rămas, mai multe au fost dăruite rudelor. Prin urmare, la scurt timp, aceeași sucursală a BNR a mai achiziționat încă trei monede provenite din același lot dar de la altă persoană. S-a ajuns astfel la un total de 211 exemplare, care au fost trimise de la Deva la București, iar în present se păstrează în Colecția muzeului BNR. Ulterior, 10 monede din același tezaur, confiscate de poliție, au fost depuse la BNR.

Banca Națională a României nu este singura instituție din România care deține monede din tezaurul de la Târșa. Loturi importante din aceeași descoperire se păstrează la Muzeul Național de Istorie a României (272 exemplare) și la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva (circa 42 exemplare). Din păcate, multe piese au fost scoase din țară.

Pe site-ul de internet al Poliției Române, apăreau, la data de 12.02.2007, la capitolul urmăriri, 2440 de monede de tip Koson, dintr-un tezaur de 3000 de piese, găsit în august 1996 la Sarmizegetusa Regia.”

Mihai Dima, Dan Ilie, Tezaurul de monede de tip KOSON descoperit la Târsa, com. Boșorod, jud. Hunedoara. Lotul păstrat la Banca Națională a României, în ”Simpozion de Numismatică, organizat cu ocazia comemorării Sfântului Ștefan cel Mare, domn al Moldovei (1504-2004), Chișinău, 29 septembrie-2 octombrie 2004”, București, 2007, p. 35-36, 63.

”Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie și toată țara sunt în mâinile dușmanului, că el însuși este în primejdie să fie luat prizonier, își curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta, Dacia ajunse sub ascultarea romanilor și stabili în ea orașe de coloniști. Fură descoperite și comorile lui Decebal, deși se aflau ascunse sub râul Sargetia, din apropierea capitalei sale. Căci [Decebal] abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de argint și aur, precum și alte lucruri prețioase, mai ales dintre cele care suportau umezeala, așezase peste ele pietre și îngrămădise pământ, iar după aceea adusese râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia, pusese în siguranță, în niște peșteri, veșminte și alte lucruri la fel. După ce făcu acestea, îi măcelări ca să nu dea nimic pe față. Dar Bicilis, un tovarăș al său, care cunoștea cele întâmplate, fu luat prizonier și dădu în vileag toate acestea.” Cassius Dio, Istoria romană, LXVIII, 14, 3-5

”…țară pe care cel dintâi a cucerit-o Traian învingând pe Decebal, regele geților, și a adus romanilor cinci milioane de livre de aur și de două ori pe atâtea de argint, afară de cupe și obiecte care depășesc limita oricărui preț, de turme, și de peste cinci sute de mii de bărbați foarte războinici cu arme cu tot, după cum a afirmat Criton, care luase parte la război.” Ioannes Lydus, Despre magistraturi, II, 28